Restul e tacere (foto+synopsis)

Bucuresti, 1911.

Nori de praf si parfumuri frantuzesti, vrajitorii si telefon, copii desculti si toalete elegante pe bulevard, miros de cîrnati si batai cu flori la sosea, sclavagism si sindicate, noroi si tocuri înalte. Si peste toate acestea, un nou templu al pacatului:

Cinematograful...

Majoritatea oamenilor "subtiri" nu dau doi bani pe viitorul acestei curiozitati tehnice. Cîtiva însa pariaza cu viata lor. Ei sînt adevaratii jucatori...
GRIGORE URSACHE (Brezeanu, în realitate) e un "enfant prodige" de 20 ani, rasfatat, arogant si complexat, in acelasi timp, de personalitatea si succesul public al parintelui sau - vedeta comica a Teatrului National. Grig devine autor de film într-un moment în care notiunea de "film" abia incepe sa se defineasca.

LEON NEGRESCU (Popescu, în realitate) pozeaza în senior feudal, vizitat de deliruri mesianice, construindu-si reputatia unui Mecena ticnit. Omul crede cu încapatînare în misiunea sa divina de Protector al Culturii Românesti. Cam mult misticism pentru un producator de film!

Talentul lui GRIG si banii lui LEON vor crea o productie cinematografica, primul film de lung-metraj din România: o reconstituire gigantica a Razboiului de Independenta din 1877. Douasprezece bobine (o lungime nemaiauzita în epoca) apte sa umileasca cele mai ambitioase productii europene sau americane ale timpului...

Dar chiar si în zorii istoriei cinematografului, drumul spre sala de cinema e plin de obstacole. Exista forte adverse, pandind in umbra. Care ar fi acestea?

GAUMONT, PATHÉ... Marile companii europene. Capitalul strain - si, ca si cum lucrurile n-ar fi destul de complicate, o FEMEIE.

Tînara, ambitioasa, inconstanta, fascinanta si rapace ca si secolul care începe.

E o poveste in parte adevarata. "INDEPENDENTA ROMÂNIEI" a fost efectiv primul lung-metraj din istoria cinematografiei românesti. El exista si astazi în Arhiva Nationala de Filme si poate fi gasit in format DVD.

"RESTUL E TACERE" se vrea un film baroc si vital, emotionant si burlesc, ce încruciseaza numeroase destine, amesteca realitatea si fictiunea, comedia si drama într-o larga desfasurare simfonica: iata o fresca despre un timp si un spatiu în care progresul si influentele occidentale castiga teren in lupta cu mostenirea Orientului, în timp ce românii se îmbata constiincios, muind mititeii în sampanie.

In centrul acestui tablou, doi protagonisti: GRIG si LEON, cu bizara lor relatie de dragoste/ura.
Cu nebunia lor nediagnosticata, dar împartasita.
Cu obsesivele lor visuri de glorie.
Cu tradarile lor succesive.
Cu clipa lor de zbor sublim si cu prabusirea finala.

Este o poveste despre cucerirea (sau pierderea) independentei: cea istorica, cea financiara si chiar cea familiala. In timp ce, dupa secole de dominatie otomana, o tara îsi sarbatoreste libertatea într-o euforie aproape indecenta, Grig si Leon îsi duc fiecare propriul "razboi de independenta".
Leon împotriva companiei "Gaumonde".
Grig împotriva autoritatii paterne.

Mai mult decît orice, este o poveste despre straniul concubinaj între Arta si Bani, despre confuzia tragica ce planeaza peste aceasta fragila alianta. Despre Michelangelii si Papii din toate timpurile.

Artistul si Finantatorul se ucid unul pe altul de-a lungul întregii istorii a omenirii. Dar peste aceste doua cadavre devorate de viermi, peste acest peisaj morbid, OPERA troneaza în toata splendoarea ei, cu un surîs patat de sînge pe buze.

Si totusi: daca aceasta alegorie despre conditia artistului va deveni perceptibila în film, aceasta nu se va întîmpla decît sub forma unei emotii obscure, un frison, un mister, ceva inexprimabil, aproape de ceea ce numim "magia cinematografului".

Caci cinematograful, la momentul povestirii noastre, este cu adevarat magic! Sîntem în 1911. De-abia am depasit acel prim moment de panica, provocat de celebra locomotiva ce ameninta sa se prabuseasca peste public. Exista vrajitori: ei capteaza imagini si le fac sa miste pe pereti.

La celalalt capat al lumii, un anume Griffith îsi marturiseste rusinea de a-si cîstiga traiul cu o distractie de bîlci. "A 7-a Arta" urmeaza de-abia sa fie inventata. Dar publicul e deja asezat pe scaune, în întuneric...

Ia te uita! Misca!...

video: Cel mai scump film românesc